Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi. |
Cetate medievală ce a fost construită în timpul domniei lui Petru Mușat (1374-1391). Epoca de glorie a cetății medievale de la Neamț corespunde domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504)
Casă dăruită ca zestre Veronicăi Micle, unde aceasta revenea deseori. Spre sfârşitul vieţii, în anul 1886, Veronica Micle a donat această casă Mănăstirii Văratec, unde s-a retras în ultimii ani ai vieţii.
Deţine numeroase piese arheologice provenite din siturile limitrofe (Târpeşti, Petricani, Davideni, Nemţişor, Cetatea Neamţului), dar şi piese etnografice ce relevă complexitatea îndeletnicirilor tradiţionale din zonă.
Muzeu memorial înființat în casa în care s-a născut și a copilărit povestitorul român Ion Creangă. Conform studiilor istorice, anul construcţiei acesteia ar fi 1833.
Aici turiștii pot vizita zimbrul, în toate cele trei forme de habitat: în libertate, în pădurile din zona Parcului, în Rezervația de zimbri și faună Carpatină „Dragoș Vodă” dar și în semi-libertate, în țarcul de aclimatizare.
Fostă reşedinţă vlădicească construită în anul 1937 de către Mitropolitul Bucovinei Visarion Puiu, oferită de Mitropolia Moldovei scriitorului Mihail Sadoveanu pentru creaţie şi odihnă, după plecarea mitropolitului în exil.
MĂNĂSTIREA NEAMŢ - "Ierusalimul ortodoxiei române"
Mănăstire de călugări
Adresă: sat M-rea Neamţ, com. Vânători-Neamţ, jud. Neamţ
Web: http://neamt.mmb.ro/
Contact: Stareţ Arhim. Benedict Sauciuc
Tel: 0233 251580, 0745 212708
Cazare: Între Mănăstirea Neamţ şi Seminarul Teologic "Veniamin Costachi" se află Centrul Social-Cultural "Sf.Paisie de la Neamţ" care dispune de 50 camere duble dotate cu mobilier, încălzire centrală, grup sanitar propriu, apă caldă, o sală de mese cu o capacitate de 120 locuri, o sală de conferinţe de 200 locuri şi alte trei săli pentru diferite expoziţii. Cazarea se face contra cost. Pentru mai multe informaţii: tel/fax 0233 251808, mobil 0745 212708.
Acces: Din Tg. Neamţ se urmează şoseaua DN 15 B care duce spre Poiana Largului. După ce lăsaţi în urmă ultimele case din Vânatori-Neamţ, treceţi podul peste Ozana "cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul" şi străbaţi minunata pădure "Dumbrava Branişte" (Rezervaţia Academiei cu stejari bătrâni de sute de ani). La 11,5 km de Tg. Neamţ, în dreptul intersecţiei numite de localnici "pripor", abandonaţi şoseaua principală îndreptându-vă la dreapta pe DJ 155 C. De aici mai sunt 4,5 km până la Mănăstirea Neamţ, cea mai veche şi cea mai importantă aşezare monastică a Moldovei.
Hram: Biserica mare - "Înălţarea Domnului" (40 de zile de la Sf. Paşti)
Ctitori şi istoric: Mănăstirea este atestată documentar din 1407, însa rădăcinile în timp ale activităţii monahale se întind pâna în veacul al XII-lea. Ctitorirea mănăstirii îi este atribuită voievodului Petru I Muşat (1375-1391), care a construit prima biserică din piatră, astăzi disparută, însă, pe amplasamentul mănăstirii, existase o bisericuţă mai veche din lemn, numită "Biserica Albă", construită de monahi cu un secol înainte. Biserica actuală din incinta mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare la sfârşitul secolului al XV-lea şi are hramul "Înălţarea Domnului". În vara anului 1933, intră ca vieţuitor al mănăstirii, Ilie, fiul lui Maxim şi al Ecaterinei Iacob. Acesta va deveni mai târziu Sfântul Ioan Iacob Românul de la Hozeva.
Complexul arhitectural al mănăstirii cuprinde: patru biserici, două paraclise, turnul-clopotniţă cu 11 clopote, aghiazmatarul, muzeul "Sf. Paisie de la Neamţ" cu o colecţie de artă bisericească şi tipografia.
Biserica "Sf.Gheorghe"
A fost zidită în curtea interioară, între anii 1725-1742, peste temeliile Bisericii lui Petru I Muşat şi refăcută după incendiul din 1862. Făcând notă discordantă cu măreţia şi frumuseţea bisericii zidită în vremea lui Ştefan cel Mare, s-a hotărât demolarea şi reconstruirea ei în zidul din latura estică, în perioada 1958-1961. Vechile temelii ale bisericii Sfântul Gheorghe, ca şi cele ale altor vechi clădiri din incintă, sunt marcate în curtea mănăstirii prin linii de piatră.
Paraclisul "Adormirea Maicii Domnului"
Aflat în latura nordică a zidului înconjurător, a fost ridicat în 1809 şi sfinţit la 13 aprilie 1810. După incendiul din 1862 a fost refăcut şi resfinţit în 1878. A mai fost reparat apoi între 1953-1961.
Paraclisul "Buna Vestire"
Între 1818-1823, când a fost supraînălţat turnul de la intrarea în M-rea Neamţ şi s-a ridicat şi clopotele, spaţiul rămas liber a fost amenajat pentru a face un nou paraclis. Datorită stricăciunilor produse în acelaşi incendiu din 1862, acesta a fost reparat în anul 1873. Este bogat în obiecte de patrimoniu: icoane, cruci sculptate şi cărţi vechi (Evanghelia de la Bucureşti-1742 şi o alta grecească-1803, Evanghelia de la Kiev-1801 şi Evanghelia tiparită la Neamţ-1843).
Biserica "Sf. Ioan Bogoslovul"
Biserica se află în afara zidului de incintă în partea de est. Se crede că aici s-a construit, încă din secolul al XIV-lea, primul lăcaş de închinare de la Mănăstirea Neamţ, datorat discipolilor lui Nicodim. Bisericuţa de lemn cu hramul "Sfântul Ioan Evanghelistul" (Teologul sau Bogoslovul) a fost înnoită de Alexandru cel Bun şi a dăinuit până în anul 1834 când a fost strămutată în satul Groşi de lângă Târgu Neamţ. Pe locul ei s-a ridicat în 1834-1835 actuala biserică de piatră, clopotniţa separată fiind construită probabil în 1861. Biserica este prevăzută cu un subsol dreptunghiular, cu boltă pe toată lungimea bisericii, având opt ferestre mici prin care pătrunde lumina. În interiorul subsolului de jur-împrejur se află nişte orificii semiovale pentru oseminte, fiind cunoscut cu numele de "osuar" sau "gropniţă". În cimitirul acesteia s-a ridicat în anul 1975 o troiţă, în amintirea militarilor căzuţi pe câmpul de luptă, între 1916-1918. Aici se găseşte şi mormântul lui Ion Florea zis "Haiducul", a cărui viaţă a constituit subiectul unui roman de mare succes.
Bolniţa şi Biserica Paraclis "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava" (Biserica Bătrânilor)
Biserica de la bolniţă se află în mijlocul laturii de vest. Lângă spitalul (bolniţa) din M-rea Neamţ a existat întotdeauna o biserică, în care părinţii bolnavi, bătrâni sau infirmi să poată merge la rugăciune. În anul 1842 un incendiu a distrus şi biserica. Aşa că în anul 1846 a fost făcută o construcţie nouă, sub formă de navă, în care a fost încorporată şi o biserică nouă.
ALTE BISERICI APARŢINÂND DE M-REA NEAMŢ
Biserica "Sfânta Troiţă"
Construită lângă "Crucea de la Cerdac" (cruce ridicată în 1839 pe locul săvârşirii slujbei din 28 octombrie 1822, în aşteptarea aducerii înapoi a "Sfintei Icoane a Maicii Domnului", din locul unde fusese ascunsă). Pentru locul deosebit, liniştit şi frumos în care se află, Sadoveanu l-a numit "poiana raiului". Este o biserică din lemn, asemănătoare bisericilor din Maramureş, aflată în incinta fabricii mănăstirii (ştiută ca "Fabrica de cherestea M-rea Neamţ" în timpul comunist). Poate fi văzută pe partea dreaptă mergând înspre Schiturile Icoana Nouă şi Icoana Veche, în satul M-rea Neamţ.
Schitul Icoana Veche
Pe locul unde au fost ascunse în pământ "Sfânta Icoană a Maicii Domnului" împreună cu alte odoare şi documente (între 3 iunie 1821 şi 28 octombrie 1822), în anul 1854 s-a ridicat un cerdac (chioşc), având obloanele pictate cu icoane, iar în mijloc a fost pusă o cruce de aproximativ 3 metri pe care s-a prins o copie a icoanei Maicii Domnului din M-rea Neamţ şi o candelă. Aşa a căpătat locul acela numele "la Icoana". În 1942 se începe construcţia unei biserici cu hramul "Schimbarea la Faţă", afectată însă de nişte alunecări de teren în anul 1940. Totul rămâne în paragină până în anul 1990, când se construieşte o bisericuţă cu hramul "Sf. Antonie cel Mare". Pornind de la M-rea Neamţ tot înainte pe drumul asfaltat, prin satul M-rea Neamţ, dăm de un drum neasfaltat, dar cu un peisaj mirific printr-o pădure presărată din loc în loc cu poieni mai mici sau mai mari. Mergem pe acest drum spre Icoana Nouă şi la aproximativ 6 km de Mănăstirea Neamţ, din dreptul unui indicator se porneşte pe jos spre schit. Acesta se află pe malul râului Nemţişor, într-o poiană sub muntele Rusu.
Schitul Icoana Nouă
În anul 1946 s-a hotărât mutarea schitului Icoana în alt loc. Construcţia noului schit începe în primăvara anului 1948 şi se termină cu sfinţirea lui în 6 mai 1951, având hramul "Schimbarea la Faţă". După construirea din piatră cioplită a turnului clopotniţei cu paraclisul "Sf. Muc. Dumitru" (între 1971-1972) se construieşte o nouă biserică, sfinţită în 6 august 2005. Schitul dispune de 50 locuri de cazare.
Schitul Pocrov (hram "Acoperământul Maicii Domnului" - în slavonă "Pocrov" - 1 octombrie)
Este aşezat la 4 km de M-rea Neamţ. Drumul care duce la Pocrov trece prin locuri de linişte şi pitoresc fără egal. Este un drum neasflatat (cu un urcuş puţin mai dificil la final - pentru începători). A fost construit în 1714 într-o poiană de o rară frumuseţe. Biserica este construită din bârne pe temelie de piatră şi are clopotniţa separată. Acoperişul este străpuns de trei turle, dintre care numai cea din mijloc are legătură cu bolta interioară. Aici sunt şi câteva obiecte de valoare: potir poleit cu aur din 1804, cruci de argint din 1802, brâu de la Ierusalim din 1785, cruci de chiparos suflate cu aur, cărţi de cult din sec. XVII-XIX.
Schitul Vovidenia - "Altarul din Poiana Liniştii"
Construit în 1749 cu hramul "Intrarea în biserică a Maicii Domnului" (Vovidenia) şi reînnoit între 1790-1799. În 1849 biserica Vovidenia a fost desfăcută şi dăruită locuitorilor din satul Lunca (comuna Vânători-Neamţ). În acelaşi an s-a început construcţia actualei biserici de zid, care a fost sfinţită la 28 septembrie 1857.
Schitul Cărbuna
Este situat vizavi de Rezervaţia de zimbri Dragoş Vodă (înainte de a ajunge la M-rea Neamţ, pe un drum lateral neasfaltat la dreapta) şi se poate ajunge la el şi pe jos. Schitul este situat în comuna Vânători-Neamţ, la aproximativ 3 km de Mănăstirea Neamţ. În acest loc se prelucra cărbunele din lemn folosit pentru prelucrarea fierului în cadrul mănăstirii, dar şi pentru alte întrebuinţări. În timpul celor două războaie mondiale pe aceste locuri au căzut mulţi ostaşi români pentru apărarea ţării noastre, motiv pentru care locul a devenit un "sanctuar" pentru rugăciune şi pomenire a acestor eroi. În cimitirul în care au fost îngropaţi acesti eroi, în anul 1995 s-a construit o troiţă. În anul 2001 Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel a înfiinţat Schitul Cărbuna cu hramul "Sfântul Voievod Ştefan cel Mare" pe locul unde s-au jertfit eroii neamului românesc. Este construit într-o plantaţie de stejari de lângă cimitirul eroilor neamului căzuţi în al Doilea Război Mondial.
Schitul Branişte
Este situat la aproximativ 6 km de Mănăstirea Neamţ, în comuna Vânători-Neamţ, la 19 km nord-vest de oraşul Târgu Neamţ. Venind dinspre Tg. Neamţ, la intersecţia cu drumul spre M-rea Neamţ, se merge pe DN 15 B spre Poiana Largului (spre stânga, cel spre dreapta fiind drumul spre Neamţ). Schitul este aşezat la ieşirea din "Branişte", pe partea stângă. Schitul s-a înfiinţat în anul 1582 când domnul "Petru Şchiopul", împuterniceşte pe călugării Mănăstirii Neamţ "să apere şi să ţină o branişte dintr-un pisc, care se va alege în ocina mănăstirii", iar în anul 1602 Ieremia Movilă întăreşte o prisacă în "Branişte pe Bohotin". Între anii 1999 – 2003 la Branişte, pentru dinamizarea vieţii spirituale, s-a construit un nou corp de chilii iar în interior a fost amenajat un paraclis. Paraclisul poartă hramul "Sf. Apostoli Petru si Pavel" sărbătorit în fiecare an la 29 iunie.
Patrimoniu:
-Icoana Maicii Domnului "Lidianca" sau "Închinătoarea" (pictată în anul 665 în Israel) şi a Sf. Gheorghe de pe versoul celei dintâi - făcătoare de minuni
-Icoana Maicii Domnului cu trei mâini "Trihirusa" - în biserica "Sf. Gheorghe" din incinta mănăstirii
-Sf. Paisie Velicicovschi de la Neamţ (prăznuit pe 15 noiembrie) - mormântul Sfântului se află în pronaosul Mănăstirii Neamţ
-moaştele unui Sfânt necunoscut (prăznuit în prima duminică de la "Pogorârea Sf. Duh" - "Duminica Tuturor Sfinţilor" şi în a 2-a duminică de la "Pogorârea Sf. Duh" - "Duminica Sfinţilor Români" (descoperite în 1986, prin scoaterea asfaltului de pe alee)
-părticele din moaştele Sfinţilor: Eftimie, Ignatie şi Acachie (1 mai), ale Sfinţilor 40 de Mucenici (9 martie), Haralambie (10 februarie) şi Ştefan (27 decembrie), precum şi capul Sf. Simeon din Muntele Minunat (24 mai)
-în subsolul Bisericii "Sf. Ioan Bogoslovul"- o gropniţă cu 526 de cranii, precum şi rămăşiţele pământeşti ale monahilor înmormântaţi în cimitir
-cea mai mare şi mai veche bibliotecă mănăstirească (19000 volume)
- catapeteasma de la biserica din Cetatea Neamţului este "cel mai vechi monument de artă sculpturală-religioasă" din Moldova cu picturi din secolul al XV-lea şi a fost un timp la biserica parohială Sf. Ioan Botezătorul din Vânători-Neamţ, iar în anul 1962, a fost transferată în muzeul Mănăstirii Neamţ
-în muzeul mănăstirii mai găsim: panaghiar în filigran, din anul 1750; potir, din anul 1748, de la fiica Ţarului Petru; Evanghelia slavonă din 1759, care cântăreşte 35 kg; potir din anul 1767; litier mare din anul 1845; cristelniţe, din anii 1775, 1781, 1799 şi 1843; felon şi epitrahil din catifea roşie din anul 1838; cruce de lemn "chiparos" din 1874; epitrahil din 1470; nebederniţa din 1607.
MĂNĂSTIREA SECU
Mănăstire de maici
Adresă: com. Vânători-Neamţ, jud. Neamţ
Web: https://secu.mmb.ro/
Contact: Arhim. Vichentie Amariei
Tel: 0233 251862, 0722 245864
E-mail: secu@mmb.ro
Cazare: Clădirea numita ARHONDARIC - destinată special acestui scop, este prevăzută cu locuri de cazare pentru pelerini şi turişti, în camere cu 2, 4 şi 8 paturi. Toate camerele au grup sanitar comun. Din cauza numărului mare de solicitări, trebuie făcută rezervare cu cel puţin 30 de zile înainte de data estimată a sosirii la telefon: 0233/ 251 862.
Acces: Din Tg. Neamţ se urmează şoseaua DN 15 B care duce spre Poiana Largului. După ce lăsaţi în urmă ultimele case din Vânatori-Neamţ, treceţi podul peste Ozana "cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul" şi străbaţi minunata pădure "Dumbrava Branişte" (Rezervaţia Academiei cu stejari bătrâni de sute de ani). La 11,5 km de Tg. Neamţ, în dreptul intersecţiei numite de localnici "pripor", mergeţi pe şoseaua principală (în stânga). După aproximativ 2 km, viraţi la stânga pe DJ157F (str. Mănăstirilor) si mergeţi aproximativ 7 km.
Hram: "Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei" (30 august) şi "Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul" (29 august).
Ctitori şi istoric: Înălţată în 1602, pe locul unui mic schit din lemn construit în 1560, adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului "Cipriota". După cum ne povestea Al. Vlahuţă "mergem cam vreun ceas pe valea aceasta fermecătoare şi, lăsând drumul neted, apucăm ... pe matca pietroasă a unui pârâuaş, s-ajungem într-o fundătură de codru la Mănăstirea Secu, zidită ... de vornicul Nestor Ureche." Aici s-a purtat ultima luptă a eteriştilor cu turcii în 1821, mănăstirea a fost incendiată, dar apoi refăcută. Este un monument istoric şi de arhitectură religioasă cu influenţe munteneşti. A fost zidită cu o singură turlă, iar între anii 1812-1818 este prelungită, ridicându-i-se şi cea de a doua turlă. Pictura originală a fost executată în frescă de pictori anonimi, în stil bizantin. Din ea se mai păstrează doar câteva registre. În anul 1850, doi meşteri locali vor picta interiorul, în ulei, cu o pictură renascentistă, care a fost curăţată în 1972, iar în anul 2002 a fost restaurată.
Patrimoniu:
-icoana Maicii Domnului “Cipriota”- făcătoare de minuni
-părticele din moaştele Sfinţilor: Ap. Filip (prăznuit pe 14 noiembrie), Ioan cel Nou de la Suceava (prăznuit pe 2 iunie), Ştefan (prăznuit pe 27 decembrie), Mc. Marina (prăznuită pe 17 iulie), Grigorie Decapolitul (prăznuit pe 20 noiembrie), Gheorghe (prăznuit pe 23 aprilie), Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie), Artemie (prăznuit pe 20 octombrie), Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Ioan Gură de Aur (prăznuit pe 30 ianuarie şi 13 noiembrie), un chivot ce a adăpostit moaşte ale Sf. Ioan Botezătorul (prăznuit pe 7 ianuarie, 24 iunie şi 29 august), precum şi o părticică din Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos (sărbătorile Sf. Cruci: Duminica a 3a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi 14 septembrie); 2 racle cu osemintele Părintelui Vichentie Mălău (sec. XX, necanonizat) şi respectiv ale Părintelui Antim Găină (sec. XX, necanonizat), iar lângă zidul mănăstirii se află mormântul Sf. Ier. Ioan de la Râşca.
-în muzeul mănăstirii: mai multe piese ale vechiului tezaur de la Secu, peste 70: obiecte de cult, manuscrise, tipărituri (inclusiv Cazania de la 1643 a Mitropolitului Varlaam).
Dintre ele se remarcă, prin deosebita sa valoare artistică Aerul dăruit mănăstirii de către ctitori în anul 1608. Nu lipsită de interes este şi seria de Evangheliare în manuscris, cel mai vechi manuscris fiind unul scris în limba slavonă ce dateaza din secolul XIV- XV. La loc de cinste este şi „Îndreptarea legii” (Pravila lui Matei Basarab) tipărita la Târgovişte în anul 1652 din îndemnul Mitropolitului Ştefan.
-o cruce îmbrăcată în argint ce datează din anul 1592, două cădelniţe şi două căţui din argint aurit lucrate în stil gotic şi atribuite lui Nestor Ureche, sec. XVII, un sfeşnic mare de argint cu decoraţiuni florale având inscripţia „Nestor Ureche, 1602”, o frumoasă bederniţă, broderie în fir de aur şi argint reprezentând Învierea Domnului, care este împodobită de jur împrejur cu un şirag de perle originale şi este datată din vremea Mitropolitului Varlaam – 1638, două dvere brodate în fir de aur şi argint, atribuite lui Nestor Ureche, sec. XVII, cu motive florale bizantine, trei cruci sculptate în lemn de măslin de călugării din mănăstire ferecate în argint aurit la 1849, două litiere din argint aurit cu decoraţiuni în filigran, o Sfântă Evanghelie tipărită la Moscova în 1763 în limba slavonă, ferecată în argint aurit, donată de Ţarina Ecaterina a II-a a Rusiei, un set de Sfinte Vase din sec. al XVIII-lea din argint aurit, pocroveţe (acopeăminte) – broderii în fir de aur şi argint şi alte obiecte care prezintă un mare interes.
Biserica "Sf. Nicolae"
Construită între 1758-1763 în partea de nord a incintei Mănăstirii. Arsă în anul 1821, este refăcută în 1822. Icoanele catapetesmei sunt repictate în 1910.
Paraclisul "Adormirea Maicii Domnului"
Este încorporat în zidul sudic al incintei şi este folosit pentru slujbele din timpul iernii. Sfinţirea a fost făcută în anul 1640. În anul 1853 este reparat.
Biserica "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul"
Construirea acestei biserici din piatră şi cărămidă a început după anul 1821 şi s-a încheiat în 1832. Considerată biserică de cimitir, nu a fost niciodată pictată, ci doar văruită. Catapeteasma este adusă din biserica mare. În 1980 i s-a reparat acoperişul. Sub Sfântul Altar, în gropniţa Mănăstirii stau de veghe osemintele altor vieţuitori care s-au ostenit de-a lungul veacurilor în această mănăstire.
Schitul Nifon
Se înalţă la numai câţiva kilometri, în adâncul codrilor seculari care veghează cetatea de suflet a nevoitorilor călugări. A fost fondat de pustnicul Nifon în 1664. Ars în 1821 de turci, a fost refăcut în sec. al XIX-lea de ieroschimonahul Nifon Ionescu, fondatorul Schitului Românesc Prodromul din Athos. A fost reînfiinţat în 1991 şi sfinţit în septembrie 2011.
Built with Mobirise - Get now